Ea

Tremura de emotie. Ii este frica. Se holbeaza la el cu coltul ochiului, numara pana la 3 in 15 secunde pentru a-i spune tot ce o roade. Se prevaleaza de faptul ca nu a gasit momentul potrivit si astfel pastreaza doar pentru ea o pledoarie frumoasa, convingatoare, stiuta silaba cu silaba si dureroasa. Isi pierde mintile si toate cuvintele ies fortat. Pune intrebari ale caror raspunsuri nu vrea sa le stie si oricum, sunt incoerente. Cauta cu disperare un indiciu ca nu o considera "una din celelalte", indiciu care nu vrea sa iasa la suprafata. Pleaca plangand de la el cu dorinta nebuna de a distruge tot ce-i iese in cale, insa nici macar un sunet nu-i permite orasul. Isi consuma timpul cu poza lui in mana, simtindu-i mirosul, cel putin imaginandu-si-l. Nu mai vrea o iubire murdarita de dialoguri. Este intr-o continua cadere si singura salvare este adevarul, adevarul pe care vrea ea sa-l auda, adevarul pe care il transpune in mii si mii de contexte. Isi doreste ca el sa-si doreasca ceea ce ea isi doreste. Isi doreste sa fuga departe de prejudecati, departe de oameni, departe de tot ce-i impiedica pe ei 2 sa fie 1...