El

Cate fete au stat pe canapeaua aia?Da, da, cea bej din sufragerie. Cate fete au fost invitate sa se aseze pe fotoliu? Cate fete ti-au sifonat cearceaful? Cate fete au facut dus la tine? Cate fete s-au perindat goale pe holul ala, holul care nu conteneste a-ti purta mirosul...Cate fete ti-au baut din pahar? Cate fete tremurau de emotie cand au intrat la tine in casa? Cate fete ti-au declarat iubire vesnica si spunandu-le ca nu le vei face nimic rau s-au lasat ocrotite de mainile tale? Cate fete s-au sacrificat pentrru a sta la tine in brate?
Nu-ti cer sa ti le amintesti. Nici macar pe cele din luna asta. Nu te condamn ca ai avea o memorie proasta, pentru ca iti amintesti cum sa le faci sa sufere, iti amintesti cum sa iti bati joc de ele si sa le faci vinovate. In final tu nu ar trebui sa ai nici o vina. Le-ai spus de la inceput ca nu vor fi iubitele tale. Dar cine s-ar fi gandit? Cu atata nonsalanta sa spui niste lucruri atat de dureroase? Cine s-ar fi gandit ca este mai mult decat o gluma demna de tine? Fiecare credea ca e singura, in vreme ce tu incercai sa demonstrezi contrariul, si cu cat incercai sa fii mai persuasiv cu atat ele se afundau mai mult in basm.
Ele ti-au deschis portile. Tu le-ai inchis cu lacatul si ai aruncat cheia. Ele ti-au oferit iubirea. Tu le-ai spus ca nu ai ce sa faci cu ea. Le desconsideri. Sunt proaste. De fapt nu sunt proaste. Sunt urate. Nu sunt nici urate. Pur si simplu, nu sunt ca Ea. Cea care te facea sa razi, cea pe care ai fi vrut sa o ai mereu langa tine. Inca iti tresare inima cand iti mai apare vag chipul ei in minte. Zambetul pur. Ochii in care inotai, cei despre care nu puteai spune daca sunt albastrii sau verzi. Pielea alba si fina. Te-a lasat inchis in tine si a fugit cu cheia. Nu vei mai putea iubi niciodata. Esti singur, si poate ca ar reusi un alt zambet pur sa-ti sparga lacatul, dar ti-e frica, si nu mai suporti o alta apropiere care sa esueze. Asa vei ramane mereu, crud si fara iubire...